Arhive blog
Răsfățul olfactiv… cu și despre Parfumuri
PARFUMUL este un amestec lichid de compuși sau de uleiuri aromatice, de fixativi și solvenți care sunt utilizați pentru a da spațiului, obiectelor și corpului uman un miros plăcut.
Istoria parfumului
Cuvântul parfum provine din latinescul „ per fumus ” care înseamnă „ prin fum ”. Parfumeria sau arta preparării parfumurilor a luat naștere în Mesopotamia și Egipt, iar în timp, a fost rafinat de Romani și Perși. Și în India au existat parfumerii și parfumuri, dar aceștia preparau parfumuri care aveau la bază tămâia . Tapputi din Babilonia este considerată prima femeie chimist din lume. Numele ei a rămas în istorie, deoarece ea a dezvoltat metode originale de obținere și de distilare a parfumurilor. Ea utiliza uleiuri, flori și plante ca smirna și chiparosul, pe care le supunea mai multor distilări.
În 2005, arheologii au descoperit cele mai vechi parfumuri în Pyrgos, Cipru. Se estimează că au o vechime de peste 4000 de ani și acestea au fost găsite într-o parfumerie antică.
Al-Kindi, un chimist arab, a scris în secolul al nouălea, o carte despre parfumuri intitulată: „Cartea Chemist a parfumurilor și distilării”. Această carte conține peste o sută de rețete pentru uleiuri aromate, ape aromatice, balsamuri și înlociutori sau imitații de medicamente scumpe. Cartea mai conține de asemenea și 107 metode și rețete pentru prepararea parfumurilor și echipamente pentru prelucrarea acestora, cum ar fi alambic.
Medicul persian-musulman Avicenna a introdus procesul de extragere al uleiului din flori, prin distilare, experimentând pentru prima dată pe trandafiri. Până la descoperirea lui Avicenna, parfumurile lichide erau amestecuri de uleiuri și petale sfărâmate.
Arta fabricării parfumurilor a devenit cunoscută în Europa de Vest încă din 1221. În anul 1370, s-a produs un parfum din uleiuri parfumate, amestecate într-o soluție de alcool. Arta fabricării parfumurilor a prosperat în perioada Renașterii în Italia și în secolul al XVI-lea, rafinamente italiene au fost luate în Franța, de către Renato Florentinul ( Renato il Fiorentino ), parfumerul personal al lui Chaterine De Medici. Laboratorul lui a fost legat cu apartamentul ei printr-un pasaj secret, astfel nici o formulă nu se putea fura. Datorita lui Rene, Franța a devenit foarte repede unul dintre Centrele Europene de parfum și de fabricare a produselor cosmetice.
Între secolele XVI și XVII, parfumurile au fost folosite în primul rând în cercurile bogaților, pentru a combate mirosurile corporale, rezultând din cauza băilor neregulate.
În Germania, frizerul italian Giovanni Paolo Feminis, a creat o apă de colonie numită Aqua Admirabilis, cunoscută azi ca apa de colonie.
Clasificarea parfumurilor
Parfumurile pot fi grupate în diferite familii olfactice, pe teme sau acorduri.
Florale: sunt parfumuri dominante în esența a uneia sau mai multor flori. Când se utilizează o singură floare, parfumurile se numesc soliflore ( ex. parfumul Diorissimo al lui Christian Dior, care este făcut pe bază de lăcrămioare
Chypre: sunt parfumuri produse pe un amestec de bergamote, mușchi de stejar, patchouli, labdanum. Această familie de parfumuri și-a primit numele de la cel care l-a creat François Coty.
Aldehidice: sunt parfumuri care încorporează o familie de substanțe chimice denumite aldehide. Chanel N0 5, creat de Ernest Beaux în 1921, a fost primul parfum aldehidic.
Fougère ( Ferigă ): sunt parfumuri cu o bază de lavandă, cumarin și mușchi de stejar. Această familie de parfumuri este denumită de parfumul Fougère Royale, produs de Houbigant, primul care a utilizat această bază. Aici intră parfumurile bărbătești, caracterizate de mirosuri erbacee și lemnoase.
Piele: este o familie de parfumuri care combină esențe de miere, tutun, lemn și gudron de lemn.
Lemnoase: sunt parfumuri în care domină esențele lemnoase în special cele de cedru și santal. Des utilizat în aceste parfumuri este paciuli, care are un miros de camfor.
Orientale ori ambre: sunt parfumuri în care se combină esența de vanilie sau alte esențe de natură animală, cu esențe floreale sau lemnoase. Acestea mai pot conține și uleiuri de camfor și rășini.
Citrice: este o familie veche de parfumuri la baza cărea se folosesc esențele de citrice.
Sursa: Wikipedia
Cui nu-i plac parfumurile? Eu cred că nu există oameni pe lumea asta care să nu folosească sau să nu adore parfumurile. Și dacă tot am vorbit despre parfumuri și cum au luat ele ființă, dacă doriți să faceți o surpriză sau un cadou cuiva drag inimii voastre, am să vă las la final niște linkuri de unde să vă inspirați și să le achiziționați 😉
